Când te duci seara la culcare
Și-ți pui o mână sub obraz,
Să te întrebi cu-ngrijorare:
“Ce-am facut oare azi?”

O zi trecută fără fapte
Care să-ți fi rămas în minte,
În viața ta e ca o noapte
Sau ca un basm fără cuvinte.

E ca şi cum n-ai fi trăit
Si ți-ai pierdut o zi din viață,
Și soarele s-ar fi oprit
Căzut în somn de dimineață.

Cât timp tu n-ai facut nimic,
Pământul s-a-nvârtit o dată,
Și doar nu-i atât de mic,
Și-a dus în spate lumea toată.

Să-ți fie aceste vorbe îndemn
Al vieții tale care vine,
Să lași pe unde treci însemn
Că ai facut și tu un bine.

Si de ești vrednic cum aș vrea,
Drept semn al timpului prezent,
Tu să ridici prin munca ta
Și gândul tău, un monument.

 Demostene Botez

Un poem profund care ne invită la reflecție asupra valorii zilelor noastre și a ceea ce facem cu timpul care ni se oferă. Poetul pune în fața cititorului o întrebare esențială: „Ce-am făcut oare azi?”, subliniind faptul că o zi trăită fără a lăsa o urmă semnificativă este ca o noapte sau un basm fără sens.

Versurile ne amintesc că, indiferent cât de mici sau insignifiante pot părea acțiunile noastre, ele contează și lasă o amprentă. În timp ce noi ne încheiem ziua, lumea continuă să se învârtească și, prin urmare, este important să avem grijă să contribuim la ea cu fapte bune, chiar și prin cele mai mici gesturi.

Poemul sugerează că viața nu este doar despre a trăi, ci despre a face ceva semnificativ. Să lăsăm „pe unde trecem însemn” și să ridicăm, prin munca și gândurile noastre, un monument ce va dăinui, chiar și într-o lume în continuă schimbare.

Acest mesaj poate fi o sursă de inspirație pentru fiecare dintre noi, îndemnându-ne să fim mai conștienți de ce lăsăm în urma noastră și cum putem contribui pozitiv la lumea în care trăim.