Sensul Viselor- Rudolf Dreikurs
Rudolf R. Dreikurs
De-a lungul civilizațiilor, după câte știm, visele au fost luate în considerare cu mare interes. Lipsa de sens a lor a stimulat imaginația oamenilor. Simbolismul lor fantastic le-a făcut să pară mijloace ale puterilor supranaturale.
Încercările din trecut de a folosi visele pentru prezicerea viitorului și pentru scopuri similare neștiințifice, magice, au discreditat visele astfel încât nici o persoană serioasă și onestă nu le-a mai luat în seamă. Abia recent a recunoscut psihiatria modernă visele, ca o cale extrem de utilă de a explora viața interioară a unei persoane.
Analiza viselor este indispensabilă în psihoterapia modernă.
Visele sunt gânduri puse în acțiune, mai ales de natura vizuală, imagini animate create de fantezia visătorului. În timpul celui mai profund somn creierul probabil că se odihnește complet, cu excepția centrilor funcțiilor vegetative.
Pe măsura ce somnul devine mai superficial, activitatea creierului crește. Eliberată de influențele externe, gândurile iau orice formă pe care personalitatea vrea să le-o dea.
Visăm în fiecare noapte, dar nu ne amintim toate visele. Numai dacă visele sunt mai incitante sau impresionante sunt amintite după trezire. Visele care sunt amintite au loc, de obicei, la scurt timp înainte de trezire sau în perioadele somnului foarte superficial, dacă visatorul este pe jumătate treaz datorită iritării fizice sau stimulării exterioare puternice.
Este dovedit experimental că viteza găndului, ce produce impresia visului, este extrem de mare și nu la nivel verbal. În visele lor, oamenii gândesc în simboluri și creează forma, culoare și mișcare într-o manieră artistică. Unii oameni își suprimă imaginația creativă într-atât încât până și visele le devin insipide. Alții își dezvăluie, prin simbolizarea extrem de artistică a viselor lor, abilitatea artistică generală. Pe baza acestui fapt a fost posibil, în anumite cazuri, să se descopere abilități artistice speciale la persoane care nu le-au conștientizat anterior, și să li se directțoneze activitățile spre o nouă zonă de realizări.
Pentru a înțelege visele trebuie să înțelegem gândirea omului. În mod normal, gândurile funcționează pentru a pregăti acțiunea. Numai în condiții anormale pot fi folosite gândurile pentru a înlocui acțiunea, precum ideile obsesive, indecizia, îngrijorările (exagerate - n.t.) si alte simptome similare ale tulburărilor psihonevrotice. Gîndirea preparatorie poate fi la nivel verbal sau non-verbal.
Putem crea situații și aranja evenimente fara limitare, dar în acord cu atitudinea noastră. Nimeni nu poate visa ceva la care nu se gîndește, nimeni nu trăiește în vis ceea ce nu așteaptă. Astfel, visele dezvăluie gânduri, așteptări și atitudini.
Atitudinea pe care o adoptă visătorul în vis are repercursiuni în viitorul imediat. Prin imaginea visului este creată o anumita emoţie, care este apoi purtată în ziua nouă, fără a conta dacă visătorul îți amintește sau nu visul.
Visul poate fi numit „fabrica de emoții” (Alfred Adler), deoarece aceasta este funcția lui, ca proces de gândire pregătitor. Chiar și visul cel mai fad are un anume ton emoțional, care e semnificativ nu doar pentru vis, ci și pentru întreaga personalitate a visătorului într-o situație de viață dată.