Contacteaza-ne acum!

0726.380.525

office@psihocabinetmarinasasu.ro

"Totul poate fi si altfel!" - Alfred Adler

Articole recente

vezi toate articolele

Poveste terapeutică pentru copiii cărora le e frică de întuneric


 

Poveste terapeutică pentru copiii cărora le este frică de întuneric



„ A fost odată un baiețel căruia îi era tare frică de întuneric. De fiecare dată când se lăsa seara și mama lui îi pregătea patul de somn, copilul începea să plângă. Știa că iar o să fie singur, în întuneric. Chiar dacă părinții îi lăsau veioza de lângă pat aprinsă, chiar dacă stăteau cu el până când se așeza în pat, de fiecare dată se trezea în somn cu lumina stinsă și începea să țipe. Adormea numai când ajungea iar în patul părinților și dormea cu ei. Dimineața, trezirea copilului era un adevărat coșmar pentru toți. Părinții erau obosiți, iar cel mic nu reușea să-și deschidă ochii și să-l alunge pe moș Ene.

Într-o noapte, când copilul iar se trezi din somn speriat că e singur în întuneric, nu mică i-a fost mirarea să observe o mică steluță pe cer, de pe geamul din cameră. O steluță care strălucea și părea că vrea să vorbeasca cu el.

-    De ce ți-e frică de întuneric? Îl întrebă steluța pe copil.

-    Pentru că pot să apară monștrii și să-mi facă rău, răspunse copilul.

-    De ce ar vrea cineva să-ți facă ție ceva rău? Ai greșit cu ceva?

-    Nu, părinții chiar îmi spun că sunt cuminte, la fel și ceilalți, mă laudă, spuse copilul.

-    Și atunci de ce crezi că ți-ar vrea răul cineva în noapte?

-    Nu știu.

-    Noaptea n-ar trebui să-ți fie frică deloc, chiar dacă este întuneric. Soarele e obosit după o zi întreagă de muncă de aceea se duce la culcare, deodată cu tine. Însa el își lasă paznici vrednici pe cer care să-i ajute pe oameni să se descurce în noapte, spuse steluța. În plus, fiecare dintre noi, steluțele de pe cer, suntem noapte de noapte alături de copii, să le veghem somnul și să avem grijă ca nimic rău să nu li se poată întâmpla.

-    Tu ești prietena mea? Întrebă copilul. Ți-a cerut Soarele să ai grijă de mine?

-    Sigur că da, răspunse steluța. Numai că tu, de fiecare dată ești atât de fricos și înspăimântat când rămâi singur în noapte, încât nu te-ai uitat măcar o dată pe cer să vezi că eu apar de fiecare dată ca să te protejez și să-ți fiu aproape. I-am spus Soarelui de frica ta și astfel mi-a dat în această seară puterea de a vorbi. Și vreau să-ți spun că nu trebuie să-ți fie frică noaptea. Eu voi fi mereu lângă tine și-ți voi veghea somnul. Eu îți voi fi aproape și-ți voi aduce numai vise frumoase și liniștite. Chiar dacă în celelalte seri n-am să-ți mai pot vorbi, spuse steluța, să știi că tu poți să-mi spui  orice. Te voi asculta și-ți voi răspunde prin licăririle mele.

-    Asta înseamnă că suntem prieteni? Întrebă copilul.

-    Cu siguranță, da.

-    Pentru totdeauna?

-    Da, răspunse steluța.

-    Și vei fi mereu lângă mine seara?

-    Exact. De aceea atunci când simți că îți este frică în intuneric, amintește-ți că eu sunt lângă tine și am grijă de tot ce ți s-ar putea întâmpla. Și acum, fugi la somn. Mâine mergi la grădiniță.

-    Îți mulțumesc că ești lângă mine. Promit să încerc să nu-mi mai fie frică de întuneric, spuse copilul.

Din acea seară, copilului nu i-a mai fost frică să meargă la culcare. A cerut chiar să i se inchidă veioza pentru a putea vedea mai bine pe geam, steluța. Îi spunea în fiecare seară somn ușor, înainte de a-i transmite câteva din gândurile lui. Îi povestea faptele bune pe care le-a făcut pe parcursul zilei, își recunoștea greșelile și adormea apoi împăcat că are un prieten care îl poate proteja indiferent de ce s-ar putea întâmpla.”